Accipiter nisus, femela juvenil/Uliu pasarar/Eurasian Sparrowhawk
Uliu pasarar (Accipiter nissus) traieste in zonele de padure, dar prefera sa vaneze in spatii deschise, precum lizierele, parcurile si gradinile din zonele apropiate oraselor. Este o pasare de prada de talie mica, cu o lungime de 28-38 de centimetri si cu o deschidere a aripilor de 58-80 de centimetri. Femela cantareste intre 185 si 342 de grame si este cu 25% mai mare decat masculul, care poate avea intre 110 si 196 de grame. Aripile scurte si largi au varfuri rotunjite, iar coada este lunga. Masculul are pieptul de culoare maronie rosiatica, iar spatele gri. Femela este maronie cu pieptul albicios vargat cu dungi gri. Ambii au ochii si picioarele galbene. Vaneaza pasari mici si uneori mamifere de talie mica. In salbaticie, durata de viata este de sapte ani.
Este o specie raspandita in aproape toata Europa. Populatiile din nordul continetului sunt migratoare, cele din centrul Europei sunt partial migratoare, in timp ce populatiile din sudul continentului sunt sedentare. Pasarile migreaza peste iarna in Africa, precum si in sudul si sud-estul Asiei. Este o specie diurna, cu caracteristica de zbor planat si cu ajutorul aripilor, vaneaza alte specii diurne de pasari, prin atac surpriza. Ajung la maturitatea sexuala in primii trei ani de viata. Perechile sunt mongame in timpul sezonului de imperechere, dar isi schimba deseori partenerii in anul care urmeaza. Cuiburile sunt construite la imbinarea crengilor din copaci, iar teritoriile de imperechere sunt spatioase, deoarece perechile de ulii nu tolereaza alte cuiburi in zona.
Totalul populatiei europene este intre 340.000 si 450.000 de perechi cu pui. Numarul lor a crescut in perioada 1970 – 1990, si in ciuda declinului actual din mai multe tari, populatia cheie a ramas stabila.
De obicei, uliul parasar are intre trei si sase oua, depuse in luna mai. In functie de zona in care se afla, ulii pot scoate ouale din luna aprilie si pana in luna august. Marimea medie a unui ou este de 40 x 32 de milimetri. Incubatia dureaza intre 32 si 34 de zile, dupa care femela hraneste puii, iar masculul asigura hrana. Puii isi parasesc cuibul dupa alte 27 sau 31 de zile, dar revin pentru a fi hraniti. La trei sau patru saptamani dupa ce au parasit pentru prima oara cuibul, puii sunt capabili sa se hraneasca singuri. Este singura generatie de pui pe care ulii o scot pe an.
Desi mai multe pesticide pe baza de organoclorina au cauzat scaderi in populatia de ulii in anii 1950 – 1960 si au fost interzise, folosirea pesticidelor legale in agricultura inca are un efect negativ. Fie sunt afectati ulii in sine, fie sunt reduse populatiile de pasari cu care ulii se hranesc. Lucrarile forestiere au ca rezultat de cele mai multe ori distrugerea de cuiburi. In concluzie, taierea copacilor ar trebui sa se desfasoare in afara sezonului de imperechere iar nivelul de pesticide ar trebui monitorizat indeaproape.
Dupa perioada de reabilitare, a fost inelat de biolog Paul Tibu, ulterior eliberat in natura. Zbor lin si aripi deschise.
Programul de salvare și îngrijire a animalelor sălbatice al Asociatiei Accipiter este unul gratuit. Dacă doriți să sprijiniți aceste activități aveți posibilitatea să donați aici:
Cont bancar: RO64INGB0000999910870355
Paypal: https://www.paypal.me/asociatiaaccipiter